Defectele lucrarilor de zidarie

Buiandrug improvizat – Realizarea în locul buiandrugilor prevăzuţi în proiect a unor elemente din profile metalice, oţel-beton, dulapi, cu caracteristici diferite de cele necesare. 

Crăpături – Discontinuitate – despicătură, deschizătură, plesnitură – lungă şi îngustă, în masa sau în suprafaţa unui material, care se iveşte atunci când tensiunile interne produse depăşesc rezistenţa de rupere la întindere a materialului în zona respectivă. Crăpăturile fine şi foarte fine se numesc fisuri.

Crăpături în zidării la construcţiile fundate pe terenuri contractile – Defecţiune ce apare la construcţiile cu adâncime mică de fundare. Se produc mai întâi degradări ale fundaţiilor , apoi ale zidăriilor. O formă specifică de manifestare a fisurilor şi crăpăturilor este aceea că ele apar în continuarea crăpăturilor din pământ. Se datorează fundării necorespunzătoare a construcţiilor respective.

Depozitarea mortarului direct pe pământ – Neglijenţă în execuţie care înlesneşte pierderea apei şi amestecarea cu pământ, ceea ce conduce la slăbirea calităţii materialului respectiv.

Deteriorarea zidăriei – Una din cauzele principale de deteriorare a zidăriilor şi de pierdere (diminuare) a proprietăţilor sale o constituie umiditatea. Aceasta poate proveni din: 1 – Deteriorarea izolaţiei construcţiilor; 2 – Deteriorarea învelitorilor, jgheaburilor, burlanelor; 3 – Deteriorarea conductelor din clădiri; 4 – Deteriorarea canalizării interioare.

Dezagregarea zidurilor de cărămidă – Deteriorare caracterizată prin apariţia unor fisuri mici, dar numeroase, ce conduc la compromiterea zidului respectiv.

Fixare improvizată a tocului în zidărie – Greşeală de execuţie care conduce la neîncastrarea tâmplăriei, aceasta având joc. Fixarea se va realiza prin ghermele, pene, şuruburi, praznuri, evitându-se prinderea improvizată.

Înlocuirea compartimentărilor prevăzute prin proiect din elemente prefabricate uşoare cu zidărie – Soluţia cu compartimentări din zidărie implică consumuri ridicate de manoperă, productivitate scăzută, încărcări suplimentare în structura de rezistenţă a construcţiei respective.

Înlocuiri de materiale – Nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi al proiectantului.

Îngheţarea mortarului – La temperaturi între -10⁰C si -15⁰C mortarul îngheaţă după 6 – 12 ore. Prin îngheţarea timpurie, rezistenţa finală a mortarelor scade cu 30 – 70%. Scade, de asemenea, şi aderenţa mortarului la cărămidă sau la piatră. Mortarele de var simplu şi nisip dacă îngheaţă înainte de terminarea prizei, se fărâmiţează la dezgheţare şi din această cauză nu trebuie folosite pe timp friguros la executarea zidăriilor. 

Muchii ştirbite la zidării din cărămidă aparentă – Utilizarea de cărămizi cu muchii ştirbite (rupte) conduce la un aspect neplăcut al pereţilor.

Neexecutarea sâmburilor şi centurilor de beton armat la pereţi din zidărie cu înălţimi mari – Greşeală de execuţie care conduce la o ancorare insuficientă a zidăriilor. În cazul unor forţe orizontale mari – din seism, vânt, etc – se produce avarierea acestor pereţi.

Neliniaritatea muchiilor cărămizilor la zidăriile aparente – Greşeală de execuţie datorată neaşezării cărămizilor după sfoară. Are drept consecinţă un aspect neplăcut.

Neplaneitatea suprafeţelor zidurilor de cărămidă – Greşeală de execuţie care , în funcţie de mărimea abaterii, poate necesita desfacerea zidăriei şi refacerea ei, sau asigurarea planeităţii prin tencuire şi încărcare a denivelărilor – lucru neeconomic, implicând consum suplimentar de manoperă şi materiale, timp pierdut.

Nerespectarea mărimii rosturilor la zidării – Defecţiune destul de des întâlnită la executarea zidăriilor şi considerată de unii executanţi ca fiind minoră. La zidăriile aparente dă un aspect neplăcut.

Neudarea cărămizilor în apă pe timp uscat înainte de punerea în lucru – Greşeală de execuţie care conduce la absorbţia de către cărămizi a apei din mortar şi priza acestuia nu se mai produce în condiţii normale, lipsind apa necesară reacţiilor chimice.

Oprirea lucrărilor de zidărie fără a avea asigurate nişte condiţii minime – Greşeală de execuţie care constă în nerespectarea prevederilor din tehnologia de execuţie cu privire la oprirea lucrărilor. Dintre aceste prevederi menţionăm: întreaga cantitate de mortar preparată să fie pusă în operă, cărămizile rămase să fie strănse şi aşezate pe paleţi, pompele de mortar spălate, tărgile şi benele de mortar să fie curăţite.

Punerea în funcţiune a coşurilor de fum din zidărie de cărămidă înainte de a fi uscate – Greşeală de execuţie care constă în omiterea unei faze de execuţie, considerată fără importanţă. Neexecutarea uscării duce la compromiterea zidăriei, fisurarea ei.

Rost incorect la zidării – Greşeală de execuţie care constă în faptul că rosturile dintre cărămizi nu au mărimea şi dispunerea din proiect. Rosturi neumplute – Rosturi umplute incomplet cu mortar.

Utilizarea de cărămizi sparte la zidării importante – Greşeală de execuţie care constă în zidirea unor elemente importante  (stâlpi, pereţi portanţi, etc) din cărămizi nesortate.

Zidărie crăpată – Zidărie fisurată puternic. Crăpăturile în zidărie pot fi pronunţate, indicând dislocări masive în zidărie, sau mici, dar numeroase, arătând o dezagregare a zidului. Pentru aprecierea pericolului ce-l pot prezenta asemenea crăpături pentru rezistenţa şi stabilitatea clădirii, trebuie urmărită poziţia lor în raport cu modul de transmitere a forţelor. Dacă crăpăturile în zidărie nu deranjează transmiterea lesnicioasă a forţelor spre fundaţii, ele nu sunt de natură prea gravă. În cazul când linia crăpăturilor se prezintă oblic în raport cu sensul de transmitere a forţelor, ne putem aştepta la producerea de planuri de alunecare, cu urmări grave. În asemenea cazuri zidăriile trebuiesc consolidate. 

Zidărie greşit executată – 1 – Zidărie neancorată. Zidărie nelegată de elementele de rezistenţă (stâlpi, diafragme, etc) ale structurii unei construcţii prin legăturile prevăzute în proiect (mustăţi, etc). 2 – Zidărie neîmpănată. Zidărie executată fără a fi fixată corespunzător la partea superioară, spaţiul rămas între ultimul rând de cărămizi şi elementul structurii de rezistenţă (grindă, planşeu) fiind completat cu materiale nepotrivite. 3 – Zidărie cu denivelări. Zidărie cu abateri locale de la planeitate, reclamând un volum sporit de manoperă şi materiale în faza de tencuire.