Defectele lucrarilor de finisare

Aderenţă slabă – La executarea lucrărilor de vopsitorii fenomenul de aderenţă slabă se manifestă la aplicarea vopselei pe suport în straturi prea groase, când suprafaţa suport este umedă, a fost pătată cu grăsime, cu uleiuri minerale, sau când aceasta are o temperatură mai mică de +5⁰C, când există urme de apă în pensulă sau în aerul de pulverizare, grundul de îmbinare este prea uscat, se utilizează diluanţi necorespunzători. 

Aglomerări de pigmenţi – Defecţiune constatată la aplicarea vopselelor, ca urmare a aglomerării locale a unor pigmenţi. Una dintre cauzele principale o constituie pregătirea necorespunzătoare a compoziţiei pentru vopsit.

Aplicarea de vopsitorii pe suprafeţe necurăţate sau nedegresate – Greşeală ce conduce în timp la desprinderea peliculei de vopsea de pe suprafaţa respectivă.

Aplicarea tapetelor în încăperi unde nu s-au terminat lucrările de finisaj şi toate lucrările de instalaţii – Greşeală care atrage dupa sine deteriorarea tapetului, zgârierea, pătarea, aprinderea lui. La fel de greşit este să se aplice tapetul pe suprafeţe umede, fapt care provoacă în timp degradarea cleiului şi pătarea tapetului. 

Băşici – Umflături care apar datorită prezenţei aerului între două straturi ce vin în contact intim prin lipire. Greşeală frecvent întâlnită la lipirea covoarelor PVC pe stratul suport de beton, sau la lipirea materialelor de izolaţie între ele. Aceste băşici apar şi la aplicarea vopselelor atunci când suprafaţa care se acoperă este încă umedă, stratul de compoziţie are o grosime peste cea normală, când nu se foloseşte filtrul la instalaţia de aer comprimat în cazul aplicării mecanizate a vopselelor.

Curenţi puternici de aer în timpul executării şi uscării spoielilor şi vopsitoriilor – Greşeală de execuţie din care rezultă o suprafaţă pătată datorită uscării forţate a unor zone.

Deplasarea desenului a două fâşii de tapet alăturate cu mai mult de 0.5 mm – Greşeală de lipire care se manifestă prin decalarea desenului pe orizontală ceea ce creează un aspect neplăcut.

Diferenţe de culoare – 1 – Diferenţe de culoare la scară mică sau pete. 2 – Diferenţe de culoare la scară mare. În cazul vopsitoriilor şi zugrăvelilor aceste diferenţe creează un aspect neplăcut, inestetic.

Dâre – Greşeli specifice lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii ce constau în nişte urme ce se văd pe suprafaţa elementului vopsit şi care dau un aspect neplăcut.

Executarea de zugrăveli si vopsitorii fără a proteja utilajele sau instalaţiile din zonă – Dacă nu se protejează utilajele şi instalaţiile aferente, acestea se vor murdări şi va fi necesar un efort suplimentar pentru curăţarea lor.

Executarea vopsitoriilor înainte de terminarea lucrărilor de construcţii montaj şi sudură – Începerea mai devreme a vopsitoriilor prezintă inconvenientul că la montaj şi la sudare o parte din zonele învecinate acestora se degradează datorită loviturilor, arderii.

Executarea de zugrăveli pe tencuieli cu umiditate mai mare de 8% – Datorită umidităţii, straturile de vopsea nu aderă şi vopsitoriile vor fi de calitate slabă.

Executarea spoielilor şi zugrăvelilor la temperaturi sub +5⁰C – Greşeală de finisare care are drept consecinţă obţinerea unor suprafeţe pătate.

Execuţia pardoselilor de la nivelul solului fără a avea terenul compactat – Această greşeală face ca în timp să se producă tasări inegale ale solului şi ulterior pardoseala să cedeze, fisurându-se şi chiar rupându-se.

Execuţia pardoselilor de beton fără utilizarea utilajelor de vacuumare, nivelare şi finisare mecanică – Execuţie neglijentă prin care se obţin pardoseli din beton necompactat, cu denivelări şi cu o suprafaţă rugoasă, cu un aspect neplăcut. Pardoselile nu au rezistenţa necesară şi, mai ales în cazul halelor industriale, la depozitarea de piese grele pe suprafaţa lor se ivesc fisuri şi crăpături.

Faianţă care sună – Faianţă dezlipită care la lovire sună dogit. Este consecinţa unei lipiri incorecte (plăcile de faianţă nu au fost udate suficient, rosturile sunt mai mici decât trebuie).

Fâşii de tapet cu nuanţe diferite pe acelaşi perete – Neglijenţă în execuţie care se va evita deoarece diferenţa de culoare dă un aspect neplăcut.

Frânturi sau curburi – Defecţiune specifică lucrărilor de vopsitorie privind realizarea bordurilor, frizurilor şi liniaturilor, manifestată când aceste frânturi sau curburi sunt pe acelaşi aliniament, iar înnădirile sunt vizibile de la distanţe mai mari de 1 metru.

Frecarea mozaicului prea devreme – Frecarea pardoselii de mozaic imediat după turnare face să se smulgă granulele şi să se producă adâncituri în suprafaţa pardoselii.

Frecarea mozaicului cu întârziere – După trecerea unei perioade mai mari de 10 – 12 zile, frecarea se face cu greutate şi nu mai duce la o suprafaţă netedă, implicând un consum suplimentar de manoperă şi energie.

Igrasie – Umezeală persistentă a pereţilor unei construcţii, datorită apei reţinute în porii materialelor din care sunt construiţi. De regulă, igrasia influenţează nefavorabil salubritatea şi confortul climatului interior, determină degradarea timpurie a izolaţiei termice, finisajelor. Dintre cauzele care o provoacă sunt de menţionat: absenţa sau degradarea (îmbătrânirea) izolaţiei hidrofuge (la clădirile vechi), apariţia unor noi surse de apă prin degradarea instalaţiilor, fenomene de condens. Uneori igrasia apare în urma modificării destinaţiei încăperilor. Măsurile de remediere trebuie să urmărească eliminarea cauzelor.

Înlocuiri de materiale – Nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi al proiectantului.

Lipituri suplimentare la tapete – Greşeală de execuţie generată de folosirea unor tapete scurte, ceea ce necesită un număr suplimentar de lipituri. Principala consecinţă o constituie aspectul neplăcut al acestor acoperiri cu tapete.

Mozaic care sună – Mozaic care la ciocănire (lovire) sună dogit din cauză că nu face aderenţă cu stratul suport.

Neadeziune la suport – Fenomenul se manifestă în cazurile când adezivul respectiv nu se aplică uniform (cu discontinuităţi), sau când este de proastă calitate şi nu lipeşte materialul respectiv (tapet, covor PVC, împâslitură) pe stratul suport. 

Neregularităţi ale stratului de vopsea – Greşeală de execuţie având la bază o chituire neîngrijită sau o şlefuire necorespunzătoare a suprafeţelor ce urmează a fi vopsite.

Peliculă aspră la pipăit – Defecţiune ce are la bază faptul că compoziţia de vopsit conţine impurităţi – nu a fost strecurată – sau aplicarea ei s-a făcut într-o atmosferă încărcată cu praf.

Perdele – Defecţiune ce se remarcă în timpul aplicării compoziţiei (vopselei) şi are următoarele cauze: utilizarea unei vopsele prea diluate la o temperatură ridicată a mediului, aplicarea unui strat prea gros al compoziţiei, aplicarea unui strat neomogenizat, utilizarea unei duze cu diametrul prea mare.

Pierderea luciului – Fenomen ce se produce după uscarea peliculei de vopsea şi este cauzat de aplicarea compoziţiei pe o suprafaţă negrunduită, grunduită insuficient sau pe un grund uscat insuficient, pe o suprafaţă umedă, de folosirea unei compoziţii cu conţinut de diluant prea mare sau nepotrivit.

Placaje de piatră artificială care nu au o culoare uniformă – Greşeală de execuţie datorată nesortării plăcuţelor de placare. Aceste placaje – plăci ceramice smălţuite, plăci mozaicate, faianţă nu mai dau efectul arhitectonic dorit. 

Placaje din piatră artificială care nu formează o suprafaţă plană – Greşeală de execuţie care constă în montarea placajelor la toleranţe mai mari decât cele admise. Dintre cauze menţionăm: folosirea de muncitori cu o calificare slabă, placajele prezintă curburi mari.

Pungă de aer – Acumulare de aer sub straturile de izolaţii şi sub covoare din PVC. Se produce datorită lipirii necorespunzătoare: materialul ce se lipeşte nu este întins bine, sau adezivul respectiv nu se aşterne sub forma unei pelicule uniforme şi continue.       

Putere slabă de acoperire – Lipsă de acoperire ce se datorează folosirii unei compoziţii foarte diluate, a utilizării doar a părţii de deasupra a unei compoziţii neomogenizate, a aplicării vopselei în straturi prea subţiri şi a lucrului în încăperi cu temperatura peste 25⁰C.

Recepţionarea lucrărilor de vopsitorie înainte de uscarea ultimului strat de vopsea – Greşeală de recepţie deoarece nu se poate constata calitatea lucrării finite înainte de uscarea ultimului strat de vopsea. Multe din defectele lucrărilor de vopsitorie se manifestă doar după uscarea completă a compoziţiei aplicate.

Rezistenţa opusă de vopsea la întinderea cu pensula – Deficienţă care constă într-o lucrabilitate redusă. Cauzele care o produc sunt: consistenţa prea mare a compoziţiei, temperatura scăzută a produsului, folosirea unei pensule nepotrivite operaţiei, folosirea unui diluant necorespunzător, aplicarea vopselei pe un strat umed, aplicarea pe o suprafaţă neşlefuită, aplicarea compoziţiei la temperaturi exterioare ridicate sau sub acţiunea razelor de soare. Menţionăm dintre consecinţe: productivitatea muncii redusă, calitatea slabă a vopsitoriilor.

Riduri – Defecţiune specifică lucrărilor de vopsitorie care constă în urme cu aspect de riduri pe suprafaţa elementului vopsit.

Scurgeri de vopsea – Defecţiune datorată aplicării unei cantităţi mari de vopsea; surplusul se scurge pe perete lăsând nişte dâre verticale, inestetice.

Separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli nu sunt distincte – Greşeală de execuţie care se manifestă prin aceea că zugrăvelile şi vopsitoriile prezintă suprapuneri şi ondulaţii în zonele lor de contact. Este cazul când acestea se află pe un perete sau între perete şi tavan. Pentru diminuarea efectului vizual produs de aceste separaţii nedistincte se vor utiliza borduri, liniaturi, de diverse grosimi şi culori diferite de cele ale zugrăvelii şi vopsitoriei (de obicei, mai închise).

Straturi străvezii – Defecţiune de aplicare a vopselelor, constând în aceea că la uscare suprafaţa prezintă nişte straturi foarte subţiri, străvezii. 

Stratul suport prezintă asperităţi mari – Greşeală de execuţie care constă în turnarea stratului suport cu denivelări şi asperităţi. Pentru a se obţine o bună calitate a acoperirilor de tot felul (izolaţii, vopsitorii, tapete, etc) este necesar ca stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari ca cele admise, iar planeitatea lui să fie continuă. Se vor elimina pe cât posibil sau ameliora prin corecturi (spargerea denivelărilor, şape egalizatoare, şlefuire).

Striaţii – Defecte ce apar în procesul de vopsire şi se datorează următoarelor motive: pregătirea stratului suport este necorespunzătoare, îmbibarea cu grund a suprafeţelor de lemn şi a celor geluite este neuniformă, viteza de mişcare a pistolului pe suprafaţa suport este mai mare decât cea normală.

Suprapunerea fâşiilor de tapet pe verticală nu respectă regula ca muchia fâşiei de deasupra să fie orientată spre fereastră – Greşeală de execuţie care constă în suprapunerea pe verticală a fâşiilor de tapet fără a se ţine seama de fenomenul de umbrire. Are drept consecinţă crearea de umbre pe peretele respectiv. La pereţii paraleli cu cei pe care se află ferestrele, fâşiile de tapet se pot suprapune în orice fel, cu condiţia ca să se respecte pe tot peretele acelaşi sens de suprapunere.

Şape mai groase decât cele prevăzute – Greşeală de execuţie constând în turnarea şapei mai sus de nivelul prevăzut în proiect, datorită unor denivelări nedorite în stratul suport. Conduce la suprasarcină şi la un consum exagerat de materiale.

Ton de culoare neuniformă – Defecţiune mai des întâlnită la zugrăvelile interioare şi exterioare, care constă în lipsa de uniformitate a culorii respective. Aceste diferenţe de nuanţă dau un aspect neplăcut.

Urme de pensulă – Greşeală de execuţie întâlnită la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care constă în aceea că pensula lasă semne (dâre). Are următoarele cauze: consistenţa prea mare a compoziţiei, compoziţia folosită are un timp de uscare scurt iar suprafeţele care se acoperă sunt prea mari, pensula este degradată.