Defectele lucrarilor de invelitori

Aglomerări de materii prăfoase – Acumulări de materiale prăfoase la nivelul acoperişurilor sau al  platformelor industriale care pot produce, datorită greutăţii proprii mari, deteriorarea construcţiilor respective. Se întâlnesc în zonele industriale cu mult praf, mai ales în siderurgie, în sectoarele de furnale, oţelării, turnătorii. Uneori au la origine defecţiuni ale instalaţiilor de ventilare (exhaustoare) care produc aglomerări de praf (nisip, minereu) pe suprafeţe reduse, la acoperiş sau pe platforme industriale. În caz că nu se iau măsuri de îndepărtare la timp a acestor acumulări de materii prăfoase, prin curăţirea acoperişurilor şi platformelor, se pot produce accidente grave, cum ar fi: cedarea parţială sau totală a acoperişurilor, a platformelor, etc. Acelaşi lucru şi în cazul aglomerărilor de zăpadă cauzate de viscolirea acesteia.

Burete de casă – Cea mai periculoasă şi mai frecventă dintre ciupercile lemnului de construcţie. Această ciupercă provoacă o putrezire distructivă a lemnului, atacat de ea, după un anumit timp, lemnul se îmbiba puternic cu apă, devine moale şi se poate tăia foarte uşor, cu cuţitul. După putrezire, lemnul atacat suferă o uscare intensă, crapă şi se fragmentează în bucăţi de diferite mărimi. Aceste bucăţi ( de forma cubică sau prismatică) se desprind uşor cu mâna; frecate între degete se transformă imediat în pulbere. Afară de lemn, buretele de casă atacă şi distruge şi alte materiale de construcţii: tapete, covoare, etc, dar şi obiecte din stofe, blănuri, pânzeturi, piele, aflate în interiorul construcţiilor infectate. Buretele de casă prosperă în condiţii favorabile de umiditate, temperatură şi neaerisire. Limitele sale de viaţa sunt între 4⁰C şi 22⁰C, o umiditate a lemnului cuprinsă între 30 – 35%, iar aerul umed şi stagnant îi oferă cele mai bune condiţii de dezvoltare.  

Burlane căzute – Desprinse, pierdute şi neînlocuite multă vreme. Din această cauză apa de ploaie se scurge pe pereţi deteriorând tencuielile şi se infiltrează la fundaţia clădirii.

Depozitarea de obiecte sau materiale pe terase necirculabile – Greşeală de exploatare care constă în depozitarea de obiecte sau materiale pe terase necirculabile având drept consecinţă deteriorarea hidroizolaţiei.

Desfundarea burlanelor prin lovituri date în burlan – Greşeală de întreţinere provocată de grabă şi superficialitate constând în lovirea cu obiecte tari a burlanelor înfundate. Se produce deteriorarea acestora: găurire, deformare.

Deteriorarea teraselor – Pentru fixarea pe terase a antenelor se folosesc improvizaţii (mici blocuri de beton, plăci din tablă groasă) care compromit protecţia terasei şi hidroizolaţia.

Etanşeitate necorespunzătoare împotriva apelor de ploaie – Defecţiune care se datorează cel mai adesea unei execuţii neîngrijite a izolaţiilor hidrofuge sau a învelitorii.

Falduri – Defect sub forma unor încreţituri ale învelitorilor bituminoase, asemănătoare cu nişte falduri, care se întâlnesc mai ales la lucrările de izolaţii de la acoperişuri.

Găurirea tablei – Deteriorare a învelitorilor din tablă ca urmare a instalării antenelor, firmelor, a circulaţiei pe tablă cu încălţăminte neadecvată.

Guri de scurgere înfundate – Neregulă datorată faptului că gurile de scurgere nu se curăţă la timp. În cazul teraselor înfundarea gurilor de scurgere duce la stagnarea apelor, ceea ce provoacă o anumită suprasarcină.

Hidroizolaţie întreruptă în zone dificile – Greşeală de execuţie constând în efectuarea de întreruperi curente de lucru (tronsonare, porţionare) în zone foarte solicitate în timpul exploatării ( dolii, colţuri). Are drept consecinţă apariţia de infiltraţii.

Hidroizolaţii neracordate corect – Hidroizolaţii verticale racordate cu cele orizontale prin petreceri insuficiente, hidroizolaţii neîntoarse pe atice, sau întoarse prea puţin, care permit, în cazul unor precipitaţii intense (ploi torenţiale, zăpezi mari care staţionează un timp îndelungat pe acoperişuri, pânze de apă freatică cu nivel variabil) ca apele să se strecoare prin aceste zone de racord sau terminale.

Hidroizolaţie neprotejată corespunzător – Hidroizolaţii aplicate la exteriorul construcţiilor subterane la care protecţia s-a executat necorespunzător.

Infiltraţie – Pătrunderea apei prin învelitori incorect executate.

Înlocuiri de materiale – Nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi al proiectantului.

Însorire excesivă – Încălzire a încăperilor situate sub acoperişuri plate, sub acţiunea razelor solare în timpul zilelor călduroase. Un efect secundar al însoririi îl constituie fenomenul de îmbătrânire a învelitorii datorită razelor ultraviolete. Această îmbătrânire, face ca stratul superior să devină casant la învelitorile executate din materiale plastice şi la cele executate pe bază de bitum.

Jgheab înfundat – Jgheab de colectare a apelor din precipitaţii, care s-a înfundat datorită faptului că în timp s-au depus în el frunze, praf. De regulă, această înfundare se produce într-un timp destul de lung şi este dovada unei lipse de întreţinere.

Jgheab îngheţat – Jgheab plin de zăpadă care a îngheţat. Pentru repunere în funcţiune nu se va bate cu corpuri dure, ci se va dezgheţa cu ajutorul apei calde.

Jgheab rupt – Jgheab desprins, găurit ca urmare a ruginirii sau a lovirii tablei din care este confecţionat.

Montarea panourilor de tablă ondulată sau cutată de la coamă spre poale – Adoptarea unui sens de montaj invers decât cel normal creează dificultăţi la montarea tablei, duce la o calitate necorespunzătoare a învelitorii.

Petrecerea insuficientă a panourilor de tablă cutată sau ondulată – Greşeală de montaj ce se constată la petrecerile laterale care sunt mai mici de jumătate de ondulă şi nu includ creasta ondulei, sau la petrecerile paralele cu panele, ce nu se încadrează în limitele stabilite în proiect. Dintre cauze menţionăm: asigurarea unor panouri de tablă cu lungime mai mică decât cea prevăzută în proiect, montaj neîngrijit. Defecţiunea aceasta are consecinţe în ceea ce priveşte rezistenţa şi etanşeitatea învelitorii.

Pungă de aer – Acumulare de aer sub straturile de izolaţii şi sub covoare din PVC.

Stagnarea apelor pluviale – Deficienţă a învelitorilor care constă în faptul că o parte din apele pluviale ce se acumulează pe ele stagnează. Se manifestă mai ales la terase şi are drept cauză lipsa unor pante minime pentru asigurarea scurgerii apei.

Tinichigeria aferentă acoperişului neracordată cu hidroizolaţia – Defecţiune care creează puncte slabe, prin care apele se vor infiltra, ducând la deteriorarea finisajelor, apariţia umidităţii pe elementele de acoperiş, a mucegaiului.