Zugraveli, vopsitorii, tapete

     Verificarea calităţii zugrăvelilor, tapetelor, se va face numai după uscarea lor completă.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în prescripţii tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate în aceleaşi prescripţii, precum şi aplicarea straturilor succesive, şi a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (de ex. prin vânt, însorire), spălării prin ploaie sau îngheţării, surse de praf sau vapori cu substanţe chimice.

     Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se vor face cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m².

ZUGRĂVELI

     Aspectul suprafeţelor zugrăvite in culori de apă trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinea . Urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanţă de cel mult 1 m la suprafaţa zugrăvită . Nu se admit corecturi sau retuşări locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1 m ;

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se va constata prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.

Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să fie fără înnădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor. Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.

VOPSITORII

     Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocănirea uşoară a vopseli cu degetul în mai multe puncte.

     Prin examinarea vizuală se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere următoarele :

Suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat", adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituire sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.

Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tîmplărie, radiatoare  vopsite, sau care urmează a fi vopsite.

Separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe un acelaşi perete, precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavane trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc. Verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare . La această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.

TAPETE

     Verificarea calităţii lucrărilor de tapetare se va face numai după ce timp de 14 zile temperatura aerului in camera respectivă a fost stabilizată la circa +18°C, iar umiditatea relativă a aerului la 50—60% .

Lipirea tapetelor trebuie să fie realizată uniform pe întreaga suprafaţă a fiecărei fâşii în perete, fără să existe porţiuni neaderente, umflături (pungi de aer), cute sau neregularităţi specifice, cauzate de pregătirea necorespunzătoare a stratului suport. Fâşiile de tapet trebuie să fie dispuse vertical, verificarea făcându-se cu firul cu plumb şi neadmiţându-se nici un fel de abatere de la verticalitate. La suprapunerea fâşiilor pe verticală trebuie să se respecte regula ca muchia fâşiei de deasupra să fie orientată spre fereastră, pentru ca să nu creeze umbre pe peretele respectiv. Această condiţie nu este aplicată la pereţii paraleli cu cei pe care se află ferestrele. Aici fâşiile se pot suprapune în orice fel, cu condiţia ca să se respecte pe tot peretele cu acelaşi sens de suprapunere.

În ceea ce priveşte tapetele tip T.R. (tapete în relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, întrucât datorită modelelor în relief în care se fabrică, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse. La suprapunerile de fâşii, potrivirea desenului celor două fâşii vecine trebuie să fie cât mai exactă ; în puncte izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm. La lipirea lor cap la cap fâşiile trebuie să fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaţie să nu poată fi observată decât până la cel mult 2 m distanţă. La muchiile intrânde sau ieşinde ale pereţilor încăperii rosturile verticale dintre fâşii trebuie să fie realizate la 10—15 cm de muchia respectivă.

Nu se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului sau exfolieri pe lângă pervazuri, întrerupătoare, prize etc.

Dacă la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevăzută o baghetă racordarea trebuie să fie realizată pe o linie dreaptă de altă culoare şi care la examenul vizual să apară ca perfect omogenă continuă şi orizontală şi de aceeaşi lăţime pe toată lungimea ei.