Defectele lucrarilor de tencuieli

Absenţa amorsajului – Lipsa stratului de legătură. La tencuieli, absenţa tinciului care asigură legătura între zidărie şi grund.

Bursuflură – Defect de execuţie constând în prezenţa unei bule de aer sub tencuială.

Cojire – Desprindere a tencuielilor aplicate la interior sau exterior, cauzată de o tehnologie aplicată incorect (lipsă de aderenţă între straturi, execuţia la temperaturi scăzute, umiditate ridicată, etc)

Depozitarea mortarului direct pe pământ – Neglijenţă în execuţie care înlesneşte pierderea apei şi amestecarea cu pământul, ceea ce conduce la slăbirea calităţii materialului respectiv.

Eflorescenţă – Apariţia la suprafaţa tencuielilor a unor pete sau depozite albicioase formate din săruri alcaline conţinute de componenţi ai acestora.

Executarea de tencuieli cu grosimi medii mai mari decât prevederile din proiect sau decât grosimile uzuale – Greşeală care atrage un consum ridicat de manoperă şi de materiale.

Execuţia tencuielilor fără măsuri de recuperare a mortarului căzut la baza peretelui – Neglijenţă în execuţie în urma căreia se consumă o cantitate mai mare de materiale decât cea prevăzută în proiect.

Execuţia tencuielilor înainte de recepţia calitativă a zidăriei şi betoanelor – Greşeală de execuţie prin care se maschează eventualele greşeli de la turnarea betoanelor sau de la realizarea zidăriilor.

Împuşcătură – Fenomen de degradare a tencuielilor ca urmare a utilizării unui mortar preparat cu var stins incomplet. Granulele de var nestins complet îşi continuă stingerea mărindu-şi volumul şi dând acele mici umflături, uşor de recunoscut.

Începerea lucrărilor de tencuieli fără a fi terminate şi recepţionate lucrările destinate a le proteja pe acestea – Înainte de începerea tencuielilor trebuie terminate lucrările de învelitori, planşee sau altele a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor (pozarea tuburilor pentru conductori, montarea uşilor, ferestrelor).

Înlocuiri de materiale – Nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi al proiectantului.

Îngheţarea mortarului – La temperaturi între -10⁰C si -15⁰C mortarul îngheaţă după 6 – 12 ore. Prin îngheţarea timpurie, rezistenţa finală a mortarelor scade cu 30 – 70%. Scade, de asemenea, şi aderenţa mortarului la cărămidă sau la piatră. Mortarele de var simplu şi nisip dacă îngheaţă înainte de terminarea prizei, se fărâmiţează la dezgheţare şi din această cauză nu trebuie folosite pe timp friguros la executarea zidăriilor.

Nerespectarea numărului de straturi – Greşeală de execuţie care constă în executarea unui număr mai mic de straturi decât este prevăzut în proiect. În cazul tencuielilor, în afară de numărul de straturi prevăzut, se va urmări şi realizarea grosimii straturilor respective (amorsaj, grund, tinci, etc).

Oprirea tencuirii fără a fi realizate condiţii minime – Greşeală de execuţie care constă în nerespectarea prevederilor din tehnologia de execuţie cu privire la oprirea tencuirii fără a se asigura următoarele condiţii: întreaga cantitate de mortar să fie pusă în operă, pompele de mortar şi accesoriile spălate, mortarul căzut să fie strâns şi depozitat în vederea refolosirii, sculele şi tărgile să se cureţe. Consecinţele opririi tencuirii fără a se ţine seama de aceste recomandări, se traduc prin pierderi de materiale şi manoperă, întreruperi nedorite la reluarea tencuitului, etc.

Tencuieli care sună – Tencuieli care nu mai fac aderenţă cu suportul şi la lovire sună dogit. Defecţiunea are o frecvenţă ceva mai mare în cazul tencuielilor aplicate pe beton.

Uscare forţată – În cazul tencuielilor, uscarea forţată provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafaţa tencuită, cu consecinţele ce derivă de aici. Cauzele sunt diverse: curenţi de aer, expunere îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea sobelor în imediata apropriere a pereţilor proaspăt tencuiţi, etc.